Alfa Solutions – Protectia Muncii Cluj

Tematica de Control ITM

Posted on 15 April 201427 November 2017 by Alfa Solutions

TEMATICA DE CONTROL SECURITATE Şl SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

Mai jos aveți tematica de control folosită de ITM în această perioadă. Pentru a vă conforma, verificați că aveți toate documentele enumarate.

Cerința impusă și actul normativ care o cere:

1. Verificarea realizării măsurilor dispuse cu ocazia controalelor anterioare (L 319/2006 art. 13 lit. n)
2. Existența autorizaţiei de funcţionare dpdv al securitatii si sanatatii in muncă (L 319/2006 art. 13 lit. c)
3. Verificarea realizării evaluării de riscuri de accidentare şi îmbolnăvire profesională (L 319/2006 art. 7 alin. 4 lit. a)
4. Verificarea realizării planului de prevenire şi protecţie bazat pe evaluarea riscurilor, inclusiv stabilirea măsurilor pentru zonele cu risc ridicat şi specific (L 319/2006 art. 13 lit. b; HG 1425-2006 modif. Art. 105)
5. Asigurarea unei instruiri adecvate în domeniul securităţii şi sănătăţii pentru toţi lucrătorii, consemnată în fişa de instruire individuală (L319/2006 Art.20; HG 1425-2006 modif. Art.81)
6. Verificarea desemnării şi instruirii speciale a lucratorilor care aplică măsurile de eliminare a stării de pericol grav şi iminent de accidentare (L319/2006 Art. 11 lit.b; HG 1425-2006 modif Art 103)
7. Verificarea efectuării examenului medical de medicina muncii anterior angajării şi periodic şi a existenţei copiei ultimei fişe de aptitudine anexată fişei de instruire individuală (L319/2006, Art.13. lit. j; HG 1425-2006 modif Art.81 (4)
8. Verificarea acordării de către angajator a echipamentului individual de protecţie (L319/2006, Art. 13 lit.r)
9. Verificarea existenţei instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă pentru toate activităţile desfăşurate efectiv (L319/2006, Art 13.lit.e)
10. Verificarea asigurării măsurilor de prim ajutor, prin desemnarea şi instruirea personalului necesar şi dotarea corespunzătoare a spaţiului special destinat acestui scop (L319/2006 modif. Art. 10; HG 300/2006 modif Anexa 4, PA, Pct.13)
11. Asigurarea, marcarea şi întreţinerea căilor de acces şi de circulaţie, care să permită evacuarea în caz de pericol iminent (HG 1146/2006 anexa nr.2, pct 4.1.1.2; HG 300/2006 modif anexa 4, PB1, pct. 9)
12. Verificarea asigurării mentenanţei echipamentelor de muncă (HG 1146/2006 art. 5; HG 300/2006 modif, Anexa 4-PB2, Pct 9 lit. b)
13. Verificarea autorizării meseriilor şi profesiilor (L319/2006 art.13 lit. i; HG 300/2006 modif, anexa 4, PB2, pct 7.1 lit.16 e; PT ISCIR R1-2010)
14. Verificarea existenţei avizului de funcţionare de la IT-ISCIR pentru instalaţiile de ridicat (macarale, motostivuitoare, platforme autoridicatoare, ş a.) (HG 300/2006 modif, anexa 4, PB2, pct 7.1 lit. d; PT ISCIR R1-2010)
15. Verificarea utilizării de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie corespunzătoare (centuri de siguranță sau alte mijloace de ancorare, căști, bocanci) (L 319/2006 Art. 13. lit. f)

Protecția Muncii: Comunicarea accidentelor de muncă

Posted on 29 July 201329 November 2017 by Alfa Solutions

Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel puțin următoarele informații, conform modelului de Protecția Muncii prevăzut în anexa nr. 13: (din HG 1425/2006)

a) denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul și, daca este cazul, denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul;

b) sediul/adresa și numarul de telefon ale angajatorului;

c) locul unde s-a produs evenimentul;

d) data și ora la care s-a produs evenimentul/data și ora la care a decedat accidentatul;

e) numele și prenumele victimei;

f) datele personale ale victimei: vârsta, starea civilă, copii în întreținere, alte persoane în întreținere, ocupația, vechimea în ocupație și la locul de muncă;

g) împrejurarile care se cunosc și cauzele prezumtive;

h) consecințele accidentului;

i) numele și functia persoanei care comunică evenimentul;

j) data comunicării;

k) unitatea sanitară cu paturi la care a fost internat accidentatul.

Cercetarea evenimentelor se va finaliza cu întocmirea unui dosar, care va cuprinde:

a) opisul actelor aflate în dosar;

b) procesul-verbal de cercetare;

c) nota de constatare la fața locului, încheiată imediat după producerea evenimentului de către inspectorul de muncă, în cazul evenimentelor care se cercetează de catre inspectoratul teritorial de munca/Inspecția Muncii, conform competențelor, sau de către lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire și protecție, iar în absența acestora, de serviciul extern de prevenire și protecție, în cazul evenimentelor a căror cercetare intră în competența angajatorului, și semnată de către angajator, care va cuprinde precizari referitoare la poziția victimei, existența sau inexistența echipamentului individual de protecție, starea echipamentelor de muncă, modul în care funcționau dispozitivele de protecție, închiderea fișei de instruire individuală prin barare și semnatura, ridicarea de documente sau prelevarea de probe și orice alte indicii care pot clarifica toate cauzele și împrejurările producerii evenimentului;
c¹) nota de constatare la fața locului, întocmită de alte organe de cercetare abilitate și încheiată în prezența și cu participarea reprezentanților inspectoratului teritorial de munca, care reprezinta piesă la dosar și înlocuiește nota prevazuta la lit. c). Nota de constatare nu se va întocmi în situațiile în care se menține o stare de pericol grav și iminent de accidentare, care nu permite accesul inspectorilor de muncă la locul evenimentului, argumentându-se acest fapt;

d) schite și fotografii referitoare la eveniment;

e) declarațiile accidentaților, în cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate;

f) declarațiile martorilor și ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea împrejurărilor și a cauzelor reale ale producerii evenimentului;

g) copii ale actelor și documentelor necesare pentru elucidarea împrejurărilor și a cauzelor reale ale evenimentului;

h) copii ale certificatului constatator sau oricăror alte autorizații în baza cărora angajatorul își desfașoară activitatea;

i) copii ale fișei de identificare a factorilor de risc profesional și ale fișei de aptitudine, întocmite potrivit prevederilor legale;

j) copii ale contractelor individuale de muncă ale victimelor;

k) copii ale fișelor de instruire individuală în domeniul securitații și sanatății în muncă ale victimelor; în caz de deces aceste fișe se vor anexa în original;

l) concluziile raportului de constatare medico-legală, în cazul accidentului mortal;

m) copie a hotarârii judecatorești prin care se declară decesul, în cazul persoanelor date dispărute;

n) copie a certificatelor de concediu medical, în cazul accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă;

o) copie a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate, în cazul accidentului urmat de invaliditate;

p) copii ale actelor/documentelor emise/completate de unitățile sanitare care au acordat asistență medicală victimelor, inclusiv asistență medicală de urgență, din care să rezulte data și ora când accidentatul s-a prezentat pentru consultație, precum și diagnosticul.

q) copie a procesului-verbal de cercetare la fața locului, încheiat de serviciile poliției rutiere, în cazul accidentelor de circulație pe drumurile publice.

Dosarul va mai cuprinde, dupa caz, orice alte acte și documente necesare pentru a determina caracterul accidentului, cum ar fi:

a) copie a autorizației, în cazul în care victima desfășura o activitate care necesită autorizare;

b) copie a diplomei, adeverinței sau certificatului de calificare a victimei;

c) acte de expertiză tehnică, întocmite cu ocazia cercetării evenimentului;

d) acte doveditoare, emise de organe autorizate, din care să se poata stabili locul, data și ora producerii evenimentului sau să se poata justifica prezența victimei la locul, ora și data producerii evenimentului;

e) documente din care sa rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri de serviciu;

f) corespondența cu alte instituții/unități în vederea obținerii actelor solicitate;

g) adresele de prelungire a termenelor de cercetare, în conformitate cu art. 120 alin. (2) și (4);

h) actul medical emis de unitatea sanitară care a acordat asistență medicală de urgență, din care să rezulte diagnosticul la internare și/sau externare;

i) procesul-verbal încheiat dupa producerea evenimentului, în condițiile prevăzute la art. 111;

j) formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă, denumit în continuare FIAM, aprobat prin ordin al ministrului Muncii, Solidaritații Sociale și Familiei.

Dosarul de cercetare va fi înaintat pentru verificare și avizare Inspectoratului Teritorial de Muncă pe raza căruia a avut loc evenimentul. Inspectoratul avizează dosarul sau îl restituie pentru completare.

Toate evenimentele se înregistrează în registrele unice de evidență. (HG 1425/2006 art. 141)

Fiecare eveniment va fi urmat de către un control al inspectorilor de muncă. Sunt rare cazurile în care nu se aplică nici o amendă. Prin urmare este bine a se lua toate măsurile pentru evitarea acestor evenimente.

În prima jumătate a anului 2013 am finalizat 3 dosare de accidente de muncă, evenimente prin care au trecut angajați ai clienților noștri. Societatea noastră asigură toate aceste servicii de Protecția Muncii în contul asistenței lunare. Dacă doriți o ofertă, vă rugăm să ne contactați.

Necesitatea Unui Inspector de Protecția Muncii: Accidentul de Muncă

Posted on 25 July 201328 November 2017 by Alfa Solutions

Inspectorul de Protecția Muncii desfășoară activitățile cerute de lege pentru care angajatorul nu are competența necesară. Printre acestea amintim:

Efectuarea instructajelor de Protecția Muncii și menținerea fișelor de instruire;
Cercetarea accidentelor de muncă și întocmirea dosarului de accidentare;
Reprezentarea societății pe perioada controalelor ITM și realizarea măsurilor dispuse de inspectori;

Societatea noastră este abilitată să ofere aceste servicii. Dacă sunteți interesați, vă rugăm să ne contactați.

În continuare vom descrie procedurile ce trebuie urmate privind accidentul de muncă. Să începem cu câteva definiții:

Accident de muncă – vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces; (Legea 319/2006 art. 5 lit. g)

Eveniment – accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune;(Legea 319/2006 art. 5 lit. f)

Boală profesională – afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă; (legea 319/2005 art. 5 lit. h)

Pericol grav şi iminent de accidentare – situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment; (legea 319/2006 art 5 lit l)

Incident periculos – evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube materiale; (Legea 319/2006 art. 5 lit o)

Accident uşor – eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3 zile; (Legea 319/2006 art. 5 lit. q)

Boală legată de profesiune – boala cu determinare multifactorială, la care unii factori determinanţi sunt de natură profesională. (Legea 319/2006 art. 5 lit. r)

Comunicarea, cercetarea, înregistrarea și raportarea evenimentelor.

Angajatorul are obligația să comunice toate evenimentele de îndată Inspectoratului Teritorial de Muncă și asiguratorului pe cele privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora; ( Casa de pensii, Casa Națională de Asigurări de Sănătate) (Legea 319/2006 art. 27)

Cercetarea evenimentelor este obligatorie și se face:

De către angajator pentru cele care au produs incapacitate temporară de muncă (n.a. Cele urmate de concediu de boală și apoi de reluarea activității. De regulă maxim 180 zile) ;

Dacă angajatorul nu are competența necesară, atunci cercetarea se face de către serviciul extern de prevenire și protecție prin Inspectorul de Protecția Muncii.

De către inspectoratul teritorial de muncă în cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidentă sau confirmată, deces, accidente colective, incidente periculoase, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă lucrătorilor la angajatorii persoane fizice, precum şi în situaţiile cu persoane date dispărute;

De către Inspecţia Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;

De către autorităţile de sănătate publică teritoriale, respectiv a municipiului Bucureşti, în cazul suspiciunilor de boală profesională şi a bolilor legate de profesiune.

Tot accidente de muncă sunt considerate și (Legea 319/2006 art. 30):

a) accidentul suferit de persoane aflate în vizită în întreprindere şi/sau unitate, cu permisiunea angajatorului;

b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv în cadrul unor activităţi culturale, sportive, în ţară sau în afara graniţelor ţării, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini;

c) accidentul survenit în cadrul activităţilor culturalsportive organizate, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi;

d) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie iniţiativă pentru salvarea de vieţi omeneşti;

e) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie iniţiativă pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninţă avutul public şi privat;

f) accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul muncii, dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc de muncă organizat de aceştia, în timpul programului de muncă, şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului;

g) accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator şi invers;

h) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă;

i) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este încadrată victima, ori de la orice alt loc de muncă organizat de acestea, la o altă persoană juridică sau fizică, pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă, pe durata normală de deplasare;

j) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de muncă, utilajul ori materialele, dacă schimba îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de angajator, dacă se afla în baie ori în spălător sau dacă se deplasa de la locul de muncă la ieşirea din întreprindere sau unitate şi invers;

k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc în locuri organizate de angajator, precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri;

l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor români sau de persoane fizice române, delegaţi pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afara graniţelor ţării, pe durata şi traseul prevăzute în documentul de deplasare;

m) accidentul suferit de personalul român care efectuează lucrări şi servicii pe teritoriul altor ţări, în baza unor contracte, convenţii sau în alte condiţii prevăzute de lege, încheiate de persoane juridice române cu parteneri străini, în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu;

n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau perfecţionare a pregătirii profesionale, în timpul şi din cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de practică;

o) accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale, cum ar fi furtună, viscol, cutremur, inundaţie, alunecări de teren, trăsnet (electrocutare), dacă victima se afla în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;

p) dispariţia unei persoane, în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia;

q) accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni.

(2) În situaţiile menţionate la alin. (1) lit. g), h), i) şi l), deplasarea trebuie să se facă fără abateri nejustificate de la traseul normal şi, de asemenea, transportul să se facă în condiţiile prevăzute de reglementările de securitate şi sănătate în muncă sau de circulaţie în vigoare.

Societatea noastră asigură toate aceste servicii în contul asistenței lunare. Dacă doriți o ofertă, vă rugăm să ne contactați.

Instruirea lucrătorilor pe linia de Protecţia Muncii

Posted on 22 July 201329 November 2017 by Alfa Solutions

În cele ce urmează vă prezentăm procedura corectă de lucru şi instruire în Protecţia Muncii atunci când vreți să angajați un lucrător nou.

Înainte de semnarea contractului de muncă trebuie să informați lucrătorul asupra riscurilor la care se expune dacă se angajează la firma dumneavoastră, conform legii 319/2006, art. 13, lit h).

Cum se face acest lucru?

Punctul de vedere oficial comunicat nouă de către ITM Cluj, este că această informare se poate face și prin prezentarea fișei de expunere la riscuri profesionale.

Acest document se întocmește în 3 exemplare:

Lucrătorul va primi un exemplar și va semna de primire.
Un exemplar rămâne atașat la contractul de muncă.
Un exemplar trebuie trimis la medicul de medicina muncii. În baza lui, medicul va stabili vizitele medicale necesare și va elibera fișa de aptitudini.

Categorii de lucrători cărora trebuie să li se facă această instruire, conform HG 1425/2006 art. 83:

la angajarea lucrătorilor definiți conform art. 5 lit. a) din legea 319/2006;
lucrătorilor detașați de la o întreprindere și/sau unitate la alta;
lucrătorilor delegați de la o întreprindere și/sau unitate la alta;
lucrătorului pus la dispoziție de către un agent de muncă temporar.

Instruirea introductiv generală se face de către (conform HG 1425/2006 art. 83) :

angajatorul care și-a asumat atribuțiile din domeniul securității și sănătății în muncă* sau
lucrătorul desemnat**, sau
un lucrător al serviciului intern de prevenire și protecție***, sau
serviciul extern de prevenire și protecție****

NOTĂ:

* asumarea de către angajator se poate face pentru 1-9 lucrători. Angajatorul trebuie să aibă cel puțin un curs de protecția muncii de 80 de ore (HG 1425 art. 49)

** lucrătorul desemnat va fi un angajat cu normă întreagă, nu poate avea alte atribuții înafara securității și sănătății în muncă. (HG 1425 art. 20 lit 2.)

***Poate avea atribuții pe linia PSI și situații de urgență.

****Este obligatoriu a avea lucrător desemnat dacă aveți peste 49 de lucrători.

Durata instruirii este de minim 8 ore și se face conform tematicii de instruire și a planului de desfășurare aprobate de angajator. Instruirea se consemnează în fișa individuală de instruire.

Urmează instruirea la locul de muncă

Instruirea se face tuturor lucrătorilor la angajare, după instruirea introductiv generală, precum și lucrătorilor cărora li s-a schimbat locul de muncă.

Instruirea la locul de muncă se face de către conducătorul direct al locului de muncă. Verificarea se face de către lucrătorul desemnat sau serviciul extern de prevenire și protecția muncii. Durata instruirii este de minim 8 ore și se face conform tematicii și a planului de desfășurare aprobate de angajator. Instruirea se consemnează în fișa individuală de instruire.

Urmează instruirea periodică.

Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor. (HG 1425/2006 art. 95). Durata instruirii periodice va fi de minim 2 ore. Instruirea se face de către conducătorul direct al locului de muncă și se verifică de șeful ierarhic superior sau de lucrătorul desemnat / serviciul extern de prevenire și protecție(HG 1425/2006 art. 96). Instruirea se face conform tematicii anuale de instruire și a instrucțiunilor proprii elaborate și aprobate de angajator. Intervalul dintre două instruiri nu va depăși 6 luni (HG 1425/2006 art 96 alin (2) sau 12 luni pentru personalul tehnico-administrativ (HG 1425/2006 art 96 alin (3)).

Urmează instruirea suplimentară.

Instruirea suplimentară se face în afara celor programate (HG 1425/2006 art. 98 – 100):

când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare;
când au aparut modificari ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri în unitate;
la reluarea activitatii dupa accident de munca;
la executarea unor lucrari speciale;
la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;
la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.

Durata instruirii va fi de minim 8 ore. Instruirea se face de către:

angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitaţii şi sănătăţii în muncă; sau
lucratorul desemnat; sau
un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire; sau
serviciul extern de protectie si prevenire.

Amenzi

Pentru neefectuarea oricărei instruiri de mai sus puteți fi sancționați cu câte o amendă de la 4000 la 10000 lei. (se poate achita jumătate din minim, 2000 lei, în 48 de ore)

Important: în cazul unui accident de muncă din care a rezultat decesul unei persoane, puteți fi tras la răspundere penală, în calitate de administrator / angajator.

Societatea noastră oferă toate aceste servicii de Protecţia Muncii în cadrul asistenței lunare. Dacă doriți mai multe informații, vă rugăm să ne contactați.

Aveți control de la ITM pe linia de Protecţia Muncii?

Posted on 18 July 201329 November 2017 by Alfa Solutions

Notă: începând cu anul 2006, conform legii 319/2006, protecţia muncii a fost redenumită “Securitatea si Sanatatea in Munca”, prescurtat SSM, pentru armonizarea legislației interne cu cea a Uniunii Europene.

Ce documente sunt necesare pentru o firmă, indiferent că are un angajat sau 1.000 de angajați?

Cu recomandarea ca toate aceste documente să se afle într-un singur biblioraft pentru o mai ușoară accesibilitate, iată mai jos o listă neexhaustivă, cu titlu informativ:

Registrul unic de control
Certificatul de înregistrare fiscală
Actele de înființare ale societății: statut, încheierea judecătorească, actele adiționale ulterioare
Autorizația de funcționare a societății privind protecţia muncii, mediu, SU. Acesta este un certificat constatator eliberat de registrul comerțului, în baza Legii 359/2004 art. 17 alin (1), în urma completării unei declarații pe proprie răspundere a administratorului societății.
Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională, pentru toate locurile de muncă din cadrul societății. Conform definiției din Legea 319/2006, art. 5 litera k), locul de muncă este “locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii”
Planul de prevenire și protecție elaborat în urma evaluării riscurilor și care trebuie să cuprindă măsuri de eliminare sau limitare a riscurilor identificate. Trebuie revizuit anual.
Tematica, planul de desfășurare și temele de instruire pentru instructajul introductiv general. Acesta se face la angajare și se încheie prin consemnarea în fișa individuală de instruire în urma testării cunoștințelor. Durata minim 8 ore. Se face de către lucrătorul desemnat sau serviciul extern.
Tematica, planul de desfășurare și temele pentru instructajul la locul de muncă. Acesta se face la angajare și se consemnează în fișa individuală de instruire. Durata minim 8 ore. Se face de către conducătorul locului de muncă.
Tematica anuală pentru instruirea periodică, temele de instruire (trebuie întocmite instrucțiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru fiecare activitate desfășurată în cadrul societății. Aceasta se face periodic, fără a depăși 6 luni între două instruiri. Frecvența este stabilită în funcție de riscurile identificate. Se consemnează în fișa individuală de instruire. Durata minim 2 ore. Se face de către conducătorul locului de muncă și se verifică de lucrătorul desemnat sau serviciul extern de prevenire și protecție.
Fișele individuale de instruire. Completate la zi și semnate la toate rubricile.
Fișa de aptitudini eliberată de medicul de medicina muncii. Se face anual, trebuie să existe o copie la fișa individuală de instruire.
Fișa de expunere la riscuri. Trebuie comunicată în scris lucrătorului înainte de semnarea contractului de muncă. Acesta trebuie informat asupra riscurilor la care se expune dacă se angajează la societatea respectivă.
Lista de dotare a lucrătorilor cu echipament individual de protecție.
Certificate de conformitate pentru echipamentul individual de protecție.
Evidența zonelor cu risc ridicat și specific.
Lista meseriilor/ specialităților care necesită autorizare.
Autorizarea, la zi a meseriilor de mai sus (electrician, stivuitorist, agent pază, conducător auto, legător sarcini, macaragiu și altele)
Fișa de instruire colectivă și tematica de instruire pentru zilieri, vizitatori, lucrători de la alte firme pe teritoriul societății.
Baza decizională a activității de prevenire și protecție. Trebuie un set de decizii privind:
1. Numirea lucrătorului desemnat cu securitatea si sanatatea in munca
2. Pentru stabilirea procedurilor de efectuare a instruirilor de securitatea si sanatatea in munca a lucrătorilor.
3. Executarea instruirii de securitatea si sanatatea in munca a lucrătorilor.
4. Numirea și responsabilitățile conducătorilor locurilor de muncă pe linia securitatii si sanatatii in munca.
5. Supravegherea sănătății lucrătorilor. Medicina muncii.
6. Numirea lucrătorului care aplică măsurile de prim ajutor și pentru constituirea punctului de prim ajutor.
7. Numirea lucrătorilor care aplică măsurile de stingere a incendiilor și evacuare a lucrătorilor.
8. Măsurile pe timpul perioadelor caniculare.
9. Măsurile pentru perioade cu temperaturi foarte scăzute.
10. Situațiile de pericol grav și iminent de accidentare.
11. Protecția maternității la locul de muncă.
12. Protecția tinerilor lucrători.
13. Manipularea manuală a maselor.
14. Acordarea materialelor igienico – sanitare.
15. Semnalizarea de securitate la locurile de muncă.
16. Dotarea punctelor de lucru cu trusă sanitară de prim ajutor.
Dacă nu aveți lucrător desemnat (nu este obligatoriu până la 49 lucrători), atunci este necesar contract cu serviciu extern abilitat și copie după certificatul de abilitare.
Fișa postului cu atribuțiile lucrătorilor privind securitatea și sănătatea în muncă.
Regulamentul de ordine interioară cu atribuțiile societății și ale lucrătorilor pe linia securității și sănătății în muncă: bonusuri și sancțiuni pentru respectarea/ nerespectarea atribuțiilor.
Materiale privind instruirea: afișe, filme, diapozitive, pliante, etc.
Documentele privind comitetul de securitate și sanatate în muncă. Pentru firmele cu 50 de lucrători și peste.
1. Decizie de înființare.
2. Regulament de organizare și funcționare.
3. Proces verbal de numire a reprezentanților lucrătorilor în cadrul CSSM, semnat de majoritatea lucrătorilor.
4. Procesele vebale ale ședințelor CSSM
5. Dovada înștiințării ITM privind data, locul și ora ședinței (cu 7 zile înainte)
6. Dovada comunicării procesului verba al CSSM către ITM (în maxim 7 zile de la ședință)
Documentele privind serviciul intern de prevenire și protecție. Obligatoriu pentru firmele cu peste 149 salariați.
Buletinul de verificare PRAM (priza de împământare)
Autorizațiile ISCIR pentru echipamentele care trebuie autorizate (centrala termică, stivuitor, macarale, lift marfă și persoane, vase sub presiune și altele)
Lista substanțelor chimice utilizate sau comercializate.
Dovada comunicării liste substanțelor chimice către ITM. Este formular tipizat.
Fișele de securitate ale substanțelor chimice. Atenție, trebuie să fie în limba română.
Cartea tehnică pentru toate echipamentele de muncă folosite, în limba română.
Certificate de conformitate pentru echipamentele de muncă.
Planul de revizii și reparații pentru toate echipamentele de muncă.
Instrucțiuni de lucru, afișate la fiecare loc de muncă sau post de lucru.
Registre de supraveghere a parametrilor tehnologici a instalațiilor în funcțiune.
Determinările de noxe la fiecare loc de muncă. Se face cel puțin odată la 2 ani.
Certificatele medicale cu diagnostic accident. Trebuie să fie însoțite ori de cercetarea accidentului, ori de declarație pe proprie răspundere a accidentatului că nu s-a accidentat la locul de muncă.
Semnalizările la locurile de muncă să fie făcute conform deciziei.
Buletine de verificare metrologică a aparatelor de măsură și control.
Permis de lucru cu foc, registrul de evidență.
Documente privind protecția la explozie, autorizarea persoanelor, autorizație de lucru, proiect de zonare și clasificare. Numai acolo unde este cazul (benzinării, stații de oxigen, armament și muniții, exploatări miniere și altele)
Registrele de evidență a accidentaților, accidentelor de muncă, accidentelor ușoare și a incidentelor periculoase.
Raport de ședință siguranța circulației pentru conducătorii auto profesioniști.
Tahografele conducătorilor auto.
Foile de parcurs.
La contractele de închiriere spații, la cele de subantrepriză în construcții, de colaborare între două sau mai multe societăți trebuie să existe clauze privind securitatea și sănătatea în muncă și PSI.

Conform experienței noastre, cel mai bun lucru este să aveți un Serviciu Extern specializat în reprezentarea societăților pe perioada controalelor, precum și să aveți toată documentația întocmită conform legislației de Protecţia Muncii.

În prima jumătate a anului 2013, am reprezentat cu succes clienții noștri pe parcursul a peste 15 controale ITM.

Dacă sunteți interesați, vă rugăm să ne contactați.

Cum aleg un furnizor de servicii pentru protecţia muncii?

Posted on 15 July 201329 November 2017 by Alfa Solutions

Sunt câteva aspecte care trebuie avute în vedere la alegerea furnizorului de protecţia muncii, de multe ori mai importante decât prețul.

Asigurați-vă că furnizorul este abilitat de inspecția muncii pentru a presta aceste servicii.
Furnizorul trebuie să aibă capacitatea și disponibilitatea de a rezolva orice problemă apare pe parcursul colaborării, inclusiv prezența la compania dumneavoastră.
Documentele întocmite trebuie să fie complete, respectând toate cerințele legale. Prevedeți acest lucru în contract.
Pentru asistența lunară trebuie să vă gândiți că aveți nevoie de mai mult decât instruirea periodică a salariaților, cum ar fi:
1. cercetarea accidentelor,
2. instruirea noilor angajați,
3. actualizarea documentației conform modificărilor legislative,
4. documentarea locurilor de muncă apărute pe parcursul colaborării,
5. susținerea documentelor pe timpul controalelor inspecției muncii,
6. îndeplinirea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă,
7. reamintirea cerințelor privind echipamentele de muncă (ISCIR, revizii, autorizări, cerificări, șamd.),
8. verificarea autorizațiilor la meseriile care necesită autorizație (electricieni, stivuitorist, legător de sarcini, agent de pază, macaragiu, șamd),
9. controale interne și audit pe linia securității și sănătății în muncă.
Asigurați-vă prin contract că furnizorul de servicii își asumă răspunderea în solidar cu dumneavoastră pentru eventualele amenzi primite datorită unor omisiuni din activitatea pe care trebuie să o desfășoare.

Am întâlnit furnizori de servicii care pentru instruirea periodică trimit tematica de instruire, aceasta trebuind a fi făcută de către companie. Conform legislației, instruirea periodică se face de către conducătorul locului de muncă, dar este necesar ca serviciul extern să fie de față pentru verificarea instruirii și eventuale completări.

Este bine ca în prețul asistenței lunare să fie prinse toate cele de mai sus, pentru a nu avea de plătit mai mult prin facturarea suplimentară a celorlalte servicii, înafara instruirilor periodice.

În concluzie, pentru alegerea unui serviciu extern de protecţia muncii este bine ca în prețul plătit să aveți incluse toate serviciile de mai sus.

Succes!

Protecţia muncii – de ce este necesară?

Posted on 11 July 201329 November 2017 by Alfa Solutions

“Munca sigură înseamnă câștig sigur.”

Înainte de a fi angajați ai unei firme, lucrătorii, după cum sunt denumiți în legislația securității și sănătății în muncă, și implicit protecţia muncii, sunt în primul rând oameni. Oamenii reprezintă resursele intelectuale, intangibile, care pot fi descrise, măsurate, transformate în valoare și dezvoltate în conformitate cu obiectivele curente ale afacerilor și perspectivelor viitoare.
Oamenii reprezintă capitalul uman al unei afaceri, constituit din elemente cum ar fi cunoașterea, abilitățile personale, aptitudinile și capacitatea de muncă. Capitalul uman este influențat de aspecte legate de sănătatea fizică și psihică, precum și de satisfacția muncii desfășurate, de angajament și motivare intrinsecă.
Pentru o performanță ridicată, respectiv productivitatea necesară, lucrătorul are nevoie de un mediu de muncă sigur, astfel încât să nu aibă sentimentul de afectare a sănătății. Lucrătorii care nu sunt satisfăcuți de condițiile de muncă nu vor fi motivați, creativi sau inovativi, vor fi permanent nemulțumiți și vor părăsi organizația cu prima ocazie.

Există în rândul multor angajatori falsa impresie că doar condițiile salariale motivează lucrătorii, la fel cum sunt unii care desconsideră total lucrătorii “dacă nu-ți convine pleacă, sunt sute care așteaptă la poartă”. Nimic nu poate fi mai greșit. Am întâlnit angajatori care plătesc salarii relativ mici, dar își păstrează lucrătorii. Cum? Prin condițiile de muncă oferite, siguranța locului de muncă, satisfacția muncii și recunoașterea meritelor personale ale lucrătorilor. Orice plecare a unui lucrător generează pentru organizație o serie de cheltuieli legate de găsirea unui înlocuitor, de pregătirea și instruirea lui, de trecerea unui anumit timp până la atingerea productivității dorite.
Aspectele legate de protectia muncii trebuie să fie la fel de importante ca productivitatea și cele economice. Cum se creează un mediu sigur de muncă pentru lucrători? Prin realizarea unor pași care nu sunt limitativi:

Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională.
Întocmirea unui plan de prevenire și protecție care să conducă la eliminarea si/sau diminuarea riscurilor identificate. În cadrul acestui plan vor fi prevăzute, în ordine, măsuri tehnice, organizatorice, igienico-sanitare și alte măsuri, cum ar fi acordarea echipamentului individual de protecție.
Implementarea și realizarea măsurilor din planul de prevenire și protecție.

La fel de importante sunt și determinările de noxe (zgomot, pulberi, vapori, praf, vibrații, șamd) și luarea măsurilor de eliminare si/sau limitare a acestora. Existența unui vestiar, a unei sali de mese, a grupurilor sociale curate, influențează în bine starea de confort psihic a lucrătorilor. Acestea fac parte din oferirea unui mediu de muncă prietenos și plăcut.
Toate aceste măsuri trebuie să conducă la evitarea accidentelor de muncă, accidente care aduc o mulțime de costuri pentru organizație, printre cele mai mari fiind amenzile pe care le aplică inspectorii de muncă.
Linia directoare (oficială) la cercetarea unui accident de muncă și stabilirea vinovaților este principiul că lucrătorul nu este niciodată vinovat. El poate fi declarat vinovat numai dacă angajatorul face dovada că a îndeplinit toate cerințele legale.
Așa că la orice accident de muncă va fi cel puțin o amendă. Amenzile sunt ridicate, pot fi de la 3.500 la 10.000 lei. Este mai bine ca acești bani să fie cheltuiți pentru crearea de locuri de muncă sigure, plăcute, care să stimuleze lucrătorii să vină cu plăcere la serviciu!

Costurile Accidentelor de Muncă și de ce este importantă Sănătatea şi Securitatea în Muncă

Posted on 8 July 201329 November 2017 by Alfa Solutions

Pentru început câteva date statistice la nivel european privind Sănătatea şi Securitatea în Muncă:

Bilanţul uman și economic al accidentelor de muncă și al bolilor profesionale este considerabil: din 150 milioane de lucrători câţi numără Uniunea Europeană, aproape 10 milioane sunt afectaţi în fiecare an de incidente, accidente sau îmbolnăviri la locul de muncă.

Rezultatul este fatal pentru 8.000 dintre aceștia. Indemnizaţiile plătite anual sub titlu de accidente si îmbolnăviri profesionale sunt estimate la 20 milioane Euro, fără a vorbi despre costurile indirecte, greu de apreciat în cifre, dar a căror mărime este considerabilă.

Angajatorii trebuie să administreze schimbările fundamentale actuale, identificând și apoi tratând toate riscurile care pot afecta activitatea întreprinderii lor in Sănătatea şi Securitatea în Muncă.

Punerea resurselor umane la adăpost de accident este un factor de competitivitate.

Accidentul de muncă nu este numai un greu tribut uman, el este și indicatorul unei proaste gestiuni a resurselor umane, ducând la perturbări importante ale procesului de producţie.

În întreprinderile mici si mijlocii, riscurile sunt adesea subevaluate.

Accidentele în societăți care au sub 50 de angajaţi sunt cu 30% mai multe decât în societățile cu peste 50 de angajaţi, conform statisticilor UE.

Principalele tipuri de accidente citate de către statisticile UE sunt următoarele:

Tăieturi	44 %
Răniri ca urmare a manipulării	35 %
Căderi	33 %
Zdrobiri	28 %
Accidente de drum	24 %
Arsuri	24 %
Căderi de obiecte	23 %
Electrocutări	17 %
Otrăviri și intoxicaţii	16 %
Explozie	11 %
Altele	11 %

Costul real al accidentelor de muncă:

Costul real al accidentelor de muncă este mult mai ridicat decât costurile aparente care sunt reprezentate de primele de asigurare și de rambursarea salariului de bază și a cheltuielilormedicale prevăzute de asigurator.

Costurile ascunse ale accidentelor de muncă.

Costurilor aparente li se adaugă costurile indirecte sau costurile ascunse. Imposibil de depistat în totalitate, ele acoperă:

1. Costurile salariale. Este vorba despre costurile datorate timpului plătit pierdut de victimă, de colegii care și-au întrerupt munca, de personalul medical, de personalul tehnic însărcinat cu repararea echipamentului stricat.

2. Costurile datorate creșterii cheltuielilor de gestiune a personalului. Ele includ cheltuielile datorate angajării unui înlocuitor temporar sau defintiv, salariilor complementare plătite victimei (peste prestaţiile plătite de asigurări), orelor suplimentare plătite colegilor victimei pentru recuperarea timpului pierdut, formării profesionale a înlocuitorilor.

3. Costurile materiale. Acestea privesc repararea sau înlocuirea echipamentului stricat, creșterea primelor de asigurare, etc.

4. Alte costuri. Cheltuieli de expertiză, onorarii, amenzi, penalităţi de întîrziere a termenelor, etc.

Aceste pierderi sunt evaluate la de 2 până la 4 ori mărimea costurilor aparente.

Costul total al accidentelor de muncă este format din Costul Direct (prime de asigurări) + Costuri Ascunse (defectarea mașinilor, pierderi de producţie).

Costul condiţiilor proaste de muncă. Eficienţa unei organizări se evalueazã, de asemenea, prin calitatea condiţiilor de muncă. Printre principalele consecinţe ale unei organizări inadecvate se numără:

– Termenele nerespectate;

– Supraconsumul de materii prime;

– Scăderile în raport cu productivitatea preconizată;

– Costurile salariale neprevăzute;

– Absenteismul și instabilitatea personalului.

Analiza acestor disfunctionalităţi arată că ele se combină și au efecte cumulative asupra ansamblului resurselor tehnice, comerciale, financiare si umane ale întreprinderii.

De aceea, costul implementării măsurilor de SSM (Sănătatea şi Securitatea în Muncă) este nesemnificativ faţă de costurile legate de accidentări sau boli profesionale, care se pot repeta din cauza neluării niciunei măsuri de evitare a lor.