Protecţia muncii – de ce este necesară?

Protectia Muncii Cluj

“Munca sigură înseamnă câștig sigur.”

Înainte de a fi angajați ai unei firme, lucrătorii, după cum sunt denumiți în legislația securității și sănătății în muncă, și implicit protecţia muncii, sunt în primul rând oameni. Oamenii reprezintă resursele intelectuale, intangibile, care pot fi descrise, măsurate, transformate în valoare și dezvoltate în conformitate cu obiectivele curente ale afacerilor și perspectivelor viitoare.
Oamenii reprezintă capitalul uman al unei afaceri, constituit din elemente cum ar fi cunoașterea, abilitățile personale, aptitudinile și capacitatea de muncă. Capitalul uman este influențat de aspecte legate de sănătatea fizică și psihică, precum și de satisfacția muncii desfășurate, de angajament și motivare intrinsecă.
Pentru o performanță ridicată, respectiv productivitatea necesară, lucrătorul are nevoie de un mediu de muncă sigur, astfel încât să nu aibă sentimentul de afectare a sănătății. Lucrătorii care nu sunt satisfăcuți de condițiile de muncă nu vor fi motivați, creativi sau inovativi, vor fi permanent nemulțumiți și vor părăsi organizația cu prima ocazie.

Există în rândul multor angajatori falsa impresie că doar condițiile salariale motivează lucrătorii, la fel cum sunt unii care desconsideră total lucrătorii “dacă nu-ți convine pleacă, sunt sute care așteaptă la poartă”. Nimic nu poate fi mai greșit. Am întâlnit angajatori care plătesc salarii relativ mici, dar își păstrează lucrătorii. Cum? Prin condițiile de muncă oferite, siguranța locului de muncă, satisfacția muncii și recunoașterea meritelor personale ale lucrătorilor. Orice plecare a unui lucrător generează pentru organizație o serie de cheltuieli legate de găsirea unui înlocuitor, de pregătirea și instruirea lui, de trecerea unui anumit timp până la atingerea productivității dorite.
Aspectele legate de protectia muncii trebuie să fie la fel de importante ca productivitatea și cele economice. Cum se creează un mediu sigur de muncă pentru lucrători? Prin realizarea unor pași care nu sunt limitativi:

  1. Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională.
  2. Întocmirea unui plan de prevenire și protecție care să conducă la eliminarea si/sau diminuarea riscurilor identificate. În cadrul acestui plan vor fi prevăzute, în ordine, măsuri tehnice, organizatorice, igienico-sanitare și alte măsuri, cum ar fi acordarea echipamentului individual de protecție.
  3. Implementarea și realizarea măsurilor din planul de prevenire și protecție.

La fel de importante sunt și determinările de noxe (zgomot, pulberi, vapori, praf, vibrații, șamd) și luarea măsurilor de eliminare si/sau limitare a acestora. Existența unui vestiar, a unei sali de mese, a grupurilor sociale curate, influențează în bine starea de confort psihic a lucrătorilor. Acestea fac parte din oferirea unui mediu de muncă prietenos și plăcut.
Toate aceste măsuri trebuie să conducă la evitarea accidentelor de muncă, accidente care aduc o mulțime de costuri pentru organizație, printre cele mai mari fiind amenzile pe care le aplică inspectorii de muncă.
Linia directoare (oficială) la cercetarea unui accident de muncă și stabilirea vinovaților este principiul că lucrătorul nu este niciodată vinovat. El poate fi declarat vinovat numai dacă angajatorul face dovada că a îndeplinit toate cerințele legale.
Așa că la orice accident de muncă va fi cel puțin o amendă. Amenzile sunt ridicate, pot fi de la 3.500 la 10.000 lei. Este mai bine ca acești bani să fie cheltuiți pentru crearea de locuri de muncă sigure, plăcute, care să stimuleze lucrătorii să vină cu plăcere la serviciu!

Costurile Accidentelor de Muncă și de ce este importantă Sănătatea şi Securitatea în Muncă

SSM Cluj

Pentru început câteva date statistice la nivel european privind  Sănătatea şi Securitatea în Muncă:

Bilanţul uman și economic al accidentelor de muncă și al bolilor profesionale este considerabil: din 150 milioane de lucrători câţi numără Uniunea Europeană, aproape 10 milioane sunt afectaţi în fiecare an de incidente, accidente sau îmbolnăviri la locul de muncă.

Rezultatul este fatal pentru 8.000 dintre aceștia. Indemnizaţiile plătite anual sub titlu de accidente si îmbolnăviri profesionale sunt estimate la 20 milioane Euro, fără a vorbi despre costurile indirecte, greu de apreciat în cifre, dar a căror mărime este considerabilă.

Angajatorii trebuie să administreze schimbările fundamentale actuale, identificând și apoi tratând toate riscurile care pot afecta activitatea întreprinderii lor in Sănătatea şi Securitatea în Muncă.

Punerea resurselor umane la adăpost de accident este un factor de competitivitate.

Accidentul de muncă nu este numai un greu tribut uman, el este și indicatorul unei proaste gestiuni a resurselor umane, ducând la perturbări importante ale procesului de producţie.

În întreprinderile mici si mijlocii, riscurile sunt adesea subevaluate.

Accidentele în societăți care au sub 50 de angajaţi sunt cu 30% mai multe decât în societățile cu peste 50 de angajaţi, conform statisticilor UE.

Principalele tipuri de accidente citate de către statisticile UE sunt următoarele:

Tăieturi 44 %
Răniri ca urmare a manipulării 35 %
Căderi 33 %
Zdrobiri 28 %
Accidente de drum 24 %
Arsuri 24 %
Căderi de obiecte 23 %
Electrocutări 17 %
Otrăviri și intoxicaţii 16 %
Explozie 11 %
Altele 11 %

Costul real al accidentelor de muncă:

Costul real al accidentelor de muncă este mult mai ridicat decât costurile aparente care sunt reprezentate de primele de asigurare și de rambursarea salariului de bază și a cheltuielilormedicale prevăzute de asigurator.

Costurile ascunse ale accidentelor de muncă.

Costurilor aparente li se adaugă costurile indirecte sau costurile ascunse. Imposibil de depistat în totalitate, ele acoperă:

1. Costurile salariale. Este vorba despre costurile datorate timpului plătit pierdut de victimă, de colegii care și-au întrerupt munca, de personalul medical, de personalul tehnic însărcinat cu repararea echipamentului stricat.

2. Costurile datorate creșterii cheltuielilor de gestiune a personalului. Ele includ cheltuielile datorate angajării unui înlocuitor temporar sau defintiv, salariilor complementare plătite victimei (peste prestaţiile plătite de asigurări), orelor suplimentare plătite colegilor victimei pentru recuperarea timpului pierdut, formării profesionale a înlocuitorilor.

3. Costurile materiale. Acestea privesc repararea sau înlocuirea echipamentului stricat, creșterea primelor de asigurare, etc.

4. Alte costuri. Cheltuieli de expertiză, onorarii, amenzi, penalităţi de întîrziere a termenelor, etc.

Aceste pierderi sunt evaluate la de 2 până la 4 ori mărimea costurilor aparente.

Costul total al accidentelor de muncă este format din Costul Direct (prime de asigurări) + Costuri Ascunse (defectarea mașinilor, pierderi de producţie).

Costul condiţiilor proaste de muncă. Eficienţa unei organizări se evalueazã, de asemenea, prin calitatea condiţiilor de muncă. Printre principalele consecinţe ale unei organizări inadecvate se numără:

– Termenele nerespectate;

– Supraconsumul de materii prime;

– Scăderile în raport cu productivitatea preconizată;

– Costurile salariale neprevăzute;

– Absenteismul  și instabilitatea personalului.

Analiza acestor disfunctionalităţi arată că ele se combină și au efecte cumulative asupra ansamblului resurselor tehnice, comerciale, financiare si umane ale întreprinderii.

De aceea, costul implementării măsurilor de SSM (Sănătatea şi Securitatea în Muncă) este nesemnificativ faţă de costurile legate de accidentări sau boli profesionale, care se pot repeta din cauza neluării niciunei măsuri de evitare a lor.